Comunistului

de Nicolae Labis

I.
Sufletul tau nu-i ascuns,
Larg,ti-l deschizi afara,
Totusi deplin i-am patruns
Cea mai intima camara?

Simt cum distinct in adinc
Stropii de cintec se string,
Acolo vibreaza o struna
si sufletul-ntreg iti rasuna.

Lumea amorfa cistiga
Timbru de limpezi cristale
Cind patima-n sopot ori tunet si-o striga
Strunele tale.

II.
E primavara si vint,
Frigul domneste alaturi cu soarele
Scutura frigul firul plapind
Soarele umfla in matca izvoarele.

Mari araturi s-au intins pe pamant,
Sevele prind din pamint sa emane
Noua saminta-ncoltita curind
Printre stravechi vegetatii dusmane.

Pasii tacuti,apasati,ti-i petreci
Peste gliile umede si inca reci,
Simtiri omenesti parca-nvie in glie,
Sa prinda frenetica ta melodie.

Cita putere consumi
Sa nasti vibratia ce schimba lumi,
Vechi vegetatii sa cada pe rind,
Sa creasca saminta-ncoltita curind!

III.
Cresc albe flori din a gliilor sucuri
Cad in vazduh,sure flori de ninsoare,
Cresc din pamint albe flori si te bucuri
Cad in vazduh sure flori si te doare.

Bucurie,durere,in tine se-mbina-
Blinda lumina taioasa lumina-
Nalta vibratie imprastie-n fire
si pentru crestere,si pentru pieire.

Vibratie-pentru zidiri de granit,
Vibratie pentru om obidit,
Vibratie pentru visare,
Inima,lacrima,floare,
Pentru greseala,pentru pacat,

Pentru copil si barbat,
Pentru speranta,vibratie,
Pentru ale dansului ritmuri si gratie,
Pentru dansul in flacari si roti-
Nimic pentru tine,tot pentru toti.

Simt cum distinct in adinc
Stropii de cintec se string,
Acolo vibreaza puternic o struna
si-o lume intreaga rasuna.





Comunistului


Aceasta pagina a fost accesata de 5424 ori.