Nicolae Labis
a fost un scriitor, un geniu al generatiei lui, cel mai tanar scriitor care a intrat un Uniunea Scriitorilor, supranumit "buzduganul unei generatii" de catre Eugen Simion
Primii ani
1935-12-02 Se naste Nicolae Labis, la Poiana Marului, comuna Malini, raionul Falticeni, judetul Suceava (pe teritoriul fostului judet Baia). Mama, Ana-Profira, invatatoare, este din Topolita, sat vecin cu Humulestii, si bunica ei, Zamfira Blendea, era inrudita cu Stefan Ciubotariul, tatal lui Ion Creanga. Tatal, Eugen Labis era invatator. Nicolae mai are doua surori: Margareta si Dorina.
1940 La varsta de 5 ani, Nicolae Labis invata sa citeasca singur, ajutat de elevii mamei sale. Pana la varsta scolara citeste mai multe arti de povesti si deseneaza diverse ilustratii, dovedind un real talent. Copilaria lui Nicolae Labis a fost lipsita de griji. Adeseori mergea cu tatal la vanatoare. Intr-una din aceste excursii, tatal avea sa impuste o caprioara, episod care-l marcheaza pe Nicolae Labis pentru vecie.
1940 - 1945 Tatal este mobilizat pe frontul de rasarit, in timp ce mama si cei doi copii sunt obligati sa se refugieze langa Campulung Muscel, satul Vacarea.
1940 Nicolae isi uimeste parintii cand, intr-o zi, l-au auzit citind pentru prima oara povestea "Motanul incaltat". Familia Labis si mezinul Nicolae s-au imprietenit cu rapsodul Gheorghe Pantiru. Un adevarat om de munte care impresiona prin intelepciunea sa. Lui ii dedica Nicolae Labis poezia "Rapsodia padurii".
1944 - 1945 Nicolae Labis merge la scoala primara in satul natal (in clasa mamei), apoi, in refugiu, in comuna Mihailesti, satul Vacarea (langa Campulung Muscel), unde va urma clasa a III-a, obtinand numai note de 9 si 10. Colegii de atunci isi amintesc ca scria poezii si scenete si ii placea sa apara in public si recita foarte frumos. Cu ocazia unei serbari scolare, se afirma cu primele versuri satirice Telegrame, poezie de subsemnatul.
1944 Nicolae Labis a scris prima poezie intitulata "S-a intors Vasilica din razboi!", poezie care nu s-a pastrat. Nicolae devenise poetul scolii; fetele din sat il rugau sa le compuna scrisori pentru iubitii lor aflati pe front.
1945 Nicolae Labis revine la Poiana Marului, comuna Malini. Isi gaseste satul devastat si casa natala paraginita. Se refugiaza in lectura.
Adolescenta
1946 - 1951 Labis urmeaza cursurile Liceului "Nicolae Gane" din Falticeni. Exceleaza la orele de limba romana prin compuneri impresionante. Participa la organizarea de conferinte si sezatori literare, citeste mult si compune versuri. Continua, indrumat de profesorul de limba romana, Vasile Popa, sa compuna, adunand poezii intr-un caiet sub titlul "Cantecul unui adolescent".
1949 Trimite "Scanteii Tineretului" Slove de ziar si la Posta redactiei se observa ca tanarul corespondent are "mult simt artistic".
1949-11-01 Labis incepe sa scrie (pe un caiet de scoala, descoperit 30 ani mai tarziu) nuvela Carari spre victorie.
1950-08-01 La varsta de 15 ani, Nicolae Labis trimite poezia Muntele canta, ziarului "Viata romaneasca".
1950-11-01 Participa la Consfatuirea Tinerilor Scriitori din Moldova. Prezent ca o "minune locala", el uimeste pe cei de fata prin cultura vasta, solida si se impune tuturor prin severa stapanire de sine. La festivitatea finala recita propria sa poezie Fii darz si lupta, Nicolae!
Debutul literar
1950-12-01 I se publica in revista Iasul nou, poezia "Fii darz si lupta, Nicolae!"
Adolescenta
1951 Elevul de la Falticeni obtine premiul I la limba romana.
1951 - 1954 O extrem de intinsa productie lirica, gazduita in principalele publicatii culturale si literare ale vremii.
1951-05-01 Obtine premiul I la Concursul de limba si literatura romana de la Bucuresti. Mihai Gafita si-l amintea pe tanarul Nicolae Labis: "Negricios, indesat, copil de munte - imbracat cu un cojocel de piele de oaie, alb cu benzi roscate, mai late in fata, la incheietoare si in dreptul cingatorii, mai inguste la tivuri. E haina ingrijita a muntenilor malinari si de jur, pe timp de toamna si de iarna (...). Labis arata ca un om de la munte, un padurean, nu un cioban. Purta si caciula, avea si tasca. Nu traista, ci tasca adica un fel de tolba sau geanta cu baiera (...). Labis era imbracat in armonie cu ce era el, cu ce-i erau tatal si mama: lume dintr-un strat de cinste - putin numeros - al unui sat moldovenesc din munte (...) era un copil atunci, fara indoiala. Nu avea saisprezece ani, insa era ager, fara panica si nesiguranta copilului de tara picat la oras, dimpotriva, stiind bine ce e cu el si cu rostul lui."
1951-06-01 Debut bucurestean, poezia Gazeta de strada apare in "Viata romaneasca", in nr. 6.
1952 Labis se transfera la Liceul "Mihail Sadoveanu" din Iasi. Conducator al cenaclului literar din scoala. Aici, Labis il cunoaste pe George Margarit, poet si publicist, a carui prietenie il va insoti toata viata. Continua seria "prelucrarilor", de aceasta data din Lenau si doua traduceri vor aparea in "Iasul nou".
1952 Labis este redactor la sectorul de poezie din redactia "Anilor de ucenicie", revista scolii.
1952-06-01 Nicolae Labis trece examenul de maturitate cu nota maxima la limba romana.
1952-09-15 In urma unui examen de admitere, Nicolae Labis intra la Scoala de literatura "Mihai Eminescu" din Bucuresti. Audiaza cursurile tinute de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu. "Vad un baiat de 16 ani, foarte bine legat, mai mult scund, cu o frunte limpede incadrata incadrata din toate partile de un par hirsut, neobisnuit de mobil, dar de o mobilitate particulara, stapanita de o distinctie nativa, un baiat care zambeste tot timpul, cu intreaga infatisare, indeosebi cu ochii, si in surasul caruia ingenuitatea se contopeste suav cu o siretenie ironica." (D.Micu)
1952-10-01 Urmeaza, la fara frecventa, clasa a XI-a la Liceul "Nicolae Gane" din Falticeni. Tot aici sustine si examenul de absolvire.
1953-03-01 Pus in discutia colectivului pentru "abateri de la morala si disciplina Scolii".
Ultimii ani
1954 Este pus in discutia organizatiei Uniunii Tineretului Muncitor (U.T.M.) insa este dat afara pe motivul ca citea literatura decadenta (Eminescu, Blaga, Bacovia, Barbu, Baudelaire etc).
1954-06-01 La banchetul de absolvire, recita spectaculos poemul Varsta de bronz.
1954-10-01 In revista "Viata Romaneasca" publica poezia Moartea caprioarei.
1954-10-01 Se inscrie la Facultatea de filologie, dar o paraseste dupa un semestru.
1954-10-01 Se angajeaza la redactia revistei Contemporanul, apoi la Gazeta literara.
1955 - 1956 Anii in care sunt scrise piesele lirice majore din creatia poetului.
1956 Publica primul sa carte intitulata Puiul de cerb.
1956 Nicolae Labis publica volumul Primele iubiri.
1956 Preda la tipar Lupta cu inertia, care va aparea abia peste 2 ani, postum si cenzurata.
1956 Nicolae Labis devine membru al Uniunii Scriitorilor.
1956-03-01 Conferinta pe tara a tinerilor scriitori la care Labis rosteste un cuvant exemplar.
1956-11-01 Primeste drepturile de autor pentru volumul Primele iubiri. Risipeste banii pe bautura si pe plimbari cu taxiul. Cand nu avea cu ce plati bautura lasa amanet stiloul, portofelul gol, ceasul.
1956-12-02 Nicolae Labis si-a sarbatorit implinirea celor 21 de ani la localul Berlin din Capitala, cu bucate alese, lautari si o multime de invitati.
1956-12-09 O noua petrecere, de aceasta data la restaurantul Capsa, unde neavand cu ce sa-si plateasca consumatia, Labis isi lasa ceasul amanet.
Sfarsitul
1956-12-10 Este accidentat de un tramvai in statia de vis-a-vis de Spitalul Coltea. Va dicta prietenului sau Aurel Covaci 11 versuri la doar cateva ceasuri dupa accident: "Pasarea cu clont de rubin S-a razbunat, iat-o, s-a razbunat. Nu mai pot s-o mangai. M-a strivit Pasarea cu clont de rubin, Iar maine Puii pasarii cu clont de rubin, Ciugulind prin tarana, Vor gasi poate Urmele poetului Nicolae Labis Care va ramane o amintire frumoasa."
1956-12-22 Stare lui Nicolae Labis era grava: zacea cu maduva spinarii sectionata, fixat in gips pana sub barbie. Se spune ca doar capul ii mai traia, iar trupul nu-l mai asculta. Dupa o lunga suferinta se stinge din viata. Nicolae Labis avea doar 21 de ani. Era ora 2 noaptea iar ultimele sale cuvinte au fost "Oxigen! Oxigen!"
1956-12-24 Intr-o zi de luni, la Ora 12.00, are loc adunarea de doliu de la Casa Scriitorilor; vorbesc Eugen Jebeleanu, Gheorghe Tomozei si Paul Georgescu, iar Paul Anghel citeste Moartea caprioarei. Geo Bogza marturiseste " Am sentimentul, am certitudinea, deznadejdea si revolta ca in Nicolae Labis a strivt pe cel ce ar fi putut fi marele poet al generatiei sale". Nicolae Labis este inmormantat la Cimitirul Bellu.
